Arhivă pentru Aprilie, 2010

Si iata ca se apropie si unu maiu de anu asta.

Nu va bag pe gat ce semnificatie are de fapt si de drept 1 Mai pentru ca stim cu totii ca nimeni nu acorda atentie acestui ‘detaliu’ aproape ‘vital’ pentru aceasta ‘sarbatoare’. Si mai stim cu totii ca aceasta zi e sarbatorita la un mic si`o bere cu usile de la masini larg deschise din care sa se auda muzica care mai de care mai tare si mai …. variata. In urma, evident, fiind lasate urme ale oamenilor civilizati ce s`au relaxat in coltul de verdeata ramas.

Io am ales sa ma duc in Vama. De ce? Ca asa vrea muschiu meu, si ca Vama a fost locatia aleasa de fiecare 1 Mai de 9 ani incoa. Chiar vorbeam cu o pretena ce facem de 1 mai asta. Ea mi`o zis ca se duce cu vr`o alti 10 oameni nush unde pe la padurea din cuca macaii la sute de km departare si apoi se intoarce in oras intr`un bar la party. De fata mai erau si cateva persoane cu care se ducea. Cand am zis io cuvantul majic „Vama” deja o inceput cu discutiile ca „ah, te duci la destrabalatii aia, la drogatii aia” si alte tampenii. Am tacut frumos si am ras de n`am mai putut in mine.

Ma amuza ca si acum dupa ani si ani de cand vama e asaltata de colorati inca mai aud constructii de jenu „drogatii aia”, „destrabalatii aia” si altele de soiu asta.

Ma bucura totusi faptul ca de 1 mai o sa revad Vita de Vie in Vama. Pacat ca nu o sa fie si OCS. Zvonuri is, ca la mama lor acasa, da nimeni nu stie nimic sigur. Ma multumesc totusi cu un Kumm pe 30 si o Vita si`o Urma pe 1.

Ma tenta foarte tare The Mission de 1 Mai, dar dat fiind ca nu am lume cu care sa trag o fuga pana acolo, prefer sa ma relaxez cu posteriorul pe nisipul din Vama.

Voi ce faceti de 1 Mai?

*Cum stateam si ma uitam la teve (da, am deschis teveu pe luna asta), si cu laptopu in fata, am decis sa ma intind in pat. Pusa pe burta frumusel mi se facu sete. Si apuc cana de lapte in mana si incep sa o duc la gura cu ochii`n teve. Evident ca atunci cand am intors sa`mi torn in gura mi`o picat pe langa. Nu e prima data cand mi se intampla treaba asta, da tot nu incetez sa ma amuz de treaba asta.

*Si cum manjita de lapte pe bot priveam printre gene la monitorul peceului, mi`am amintit ca tre sa cumpar belete la za mission dance vichend si sonisphere, restul putand fi procurate pe parcurs. Si faceam io asa calcule cu neuronu meu imbatranit si mi`o iesit ca in doo luni as putea sa le iau pe amandoo in aceeasi zi. Daca mi se pune pata rau de tot, pot sa ma bag zilele astea sa iau la za mission. Nu de alta, da asta e deja mai important decat sonisphere. Am prins mai mult drag de mission decat pentru sunetele metalice.

*Nici acum nu mi`am facut un plan de bani albi pentru zile negre cum ne zice profu de B.M. Si un 5% din orice venit ce`i am e bine sa`i pun de`o parte. Intrebarea e unde sa`i pun ca niciodata nu ma pot tine departe de banii ce stiu ca`i am.

*Nici acum nu mi`am batut capul sa fac rost de ‘l`age d`or’ si ‘elephantman’.

*De as fi fost Palarierul Nebun eram poate acum pretena cu Timpul.

*Acum realizez ca nici pana in ziua de azi nu am facut cronica la concertul Brendan Perry.

*M`am reapucat de citit. Si evident ca primele foi ce le luasi in maini o fo Alice in Wonderland. Ma uit pe raft sa vad ce au Razvan si Madalina si vad numai ‘Dune’ si carti de Anne Rice. Asa ca am zis pas. Tot mai buna mi`i Alice. Da mi`i tare draga.

*Ciudata treaba da nu am mai ascultat de mult Ulver. Ca sa nu mai mentionez restu de muzici pe felia asta. Ceva se intampla cu mine si nu`mi mai place.

*Mai sunt cateva saptamani si incep iara sa am morcovi in posterior. Si odata cu asta o sa se ridice din cenusa si intrebarea “trec anul?”. M`am saturat de cate ori mi`am pus intrebarea asta.

*O s`o rog pe Mada zilele astea sa`mi ia si mie seria cu Strumfi. Chiar mi`i dor de ei si de albastrul lor.

Ani de liceu…

Posted: Aprilie 22, 2010 in Uncategorized

…cand la mate dai de greu… Si culmea, chiar am dat de greu la mate ca niciodata nu mi`o placut cifrele, si nici n`am tinere de minte pentru ele. Poate de aia nici istoria nu mi`o placut cu anii de domnie si razboaie ce nu i`am putut retine.

Zilele trecute i`am aratat Madalinei rochia ce vreau s`o port la nunta ei, am mai dat peste niste poze din liceu. Toate pozele la mine stau uitate intr`un folder. Si amintirile au inceput sa curga foarte repede: prima zi de liceu, prima cearta cu un coleg, prima injuratura de fata cu un profesor, primul chiul si alte d`astea.

Si acuma cand ma gandesc la anii de liceu ma gasesc la filmul cu Stefan Banica jr. Nu pot sa`mi dau seama de ce pentru ca nu exista nicio asemanare intre ce au trait ai si ce am trait io. Dragoste mare la liceu nu am avut, trupa nici atat. Eh…

Prima zi la liceu a fost foarte obisnuita la mine: ajunsa in curtea liceului am dat peste niste colegi de la generala dar nu am stat prea mult cu ei, dat fiind ca eram clase diferite. Am intrat in sala unde scria mare si mumos „9C” si mi`am asezat posteriorul in banca a 3a randul din mijloc. In jurul meu, noii colegi se stiau din generala incepeau sa isi formeze deja bisericute. Si numai io eram aia singura cuc.

A fost tare fain la mine ca io faceam naveta la liceu. 4 ani de zile, din care 2 ani o fo cu ore de la 7:30 dimineata si acum ii blestem.

Imi amintesc cum prima pretenie legata a inceput de la treaba cu „am auzit ca tie iti place Tristania”. Ca deh, incercand sa`mi gasesc un cerculet al meu, io am pus in fata toate micile mele placeri. si asa am ajuns sa imi intalnesc pretena cea buna.

Prima cearta cu un coleg a fost in a 10a. Ca s`o gandit un coi sa se mute la 10C, ca nu`i placea la liceul unde era. Avea el ceva cu mine, habar nu am, ca s`o legat de muzica si de aspectul fizic (alba cu parul negru, imbracata mai des in tzoale negre) si de atunci am inceput sa ne ciondanim. Io mai in sictir, el mai aprig. Certurile nu se opreau atunci cand suna ‘clopotelul’ de intrare in sala, ci continuau si cu profesorii in sala. Deh, io mai tocilara si mai cu toate raspunsurile gata, el cu teme nefacute si neavand chef de note mici, poc si trosc cu cearta`n geam.

Prima injuratura unui profesor in fata a fost la ora de biologie. Cat mai detestam io musca de otet cu genele alea xx si yx si yy sau cum or fi. Niciodata nu mi`o placut biologia. Si la un moment dat nush ce zicea profa – femeie in jur de 30 ani, pe care toti baietii vroiau s`o ‘aiba’ – pe acolo de musca aia ce inota in otet, ca ma trezesc io ca zic in gura mare „baga`mi`as *treaba ce n`o am*”. Si profa ma ridica frumusel in picioare si ma pune sa repet. Io repet ce zisesem si apoi ma fac rosie, la care ceva colegi incep sa rada. Apoi incepe profa cu morala ei „nu e mumos pentru o domnisoara sa vorbeasca urat” (deja cand am auzit`o ca`mi spusese „domnisoara” mi se urcase sanjele la cap si clocoteam – nu`mi place apelativu de ‘don`shoara’). M`am asezat in banca si o continuat predarea.

Nu pot sa spun ca o fo demential in liceu, da nici ca`mi pare rau de anii aceia. Cu toate bunele si relele o fo acceptabil. Niciodata C`ul nu a fost o clasa unita de felul ei, dar cand venea vorba de competite impotriva celorlalte clase ne adunam la un loc si faceam sa mearga treaba pe roti. Singurul lucru ce`l regret e faptul ca nu am facut album de sfarsit de an. Sa zic merci ca am poze de la padure, munte si banchet ce sa`mi aminteasca de colegii mei.

Acuma regret ca nu am tinut legatura cu unii pentru ca is tare curioasa sa stiu pe la ce facultati o intrat. Din cate am inteles de la unii sau altii, o treime din colegii de liceu sunt in acelasi oras cu mine la facultate. Ciudata treaba ii ca desi io ma plimb hai hui destul de des prin oras niciodata nu i`am vazut.

Tare imi mai placea cand o venit psiholoaga la liceu. Am mers de cateva ori pe acolo da nu pentru terapie. Eram interesata de testele ce le avea. Da cand vedeam ca in ultima perioada incepea sa se sature de mine si cate teste faceam, ma trimitea la plimbare, si atunci am schimbat cabinetul psihologului cu biblioteca si cartile de specialitate si religie. Doar tipurile astea. Va intrebati ce specialitati culinare citeam? Sociologie, psiholojie, stiinte socio-umane si alte d`astea de profil filolojic. Desi liceul ce`l facusi avea profil economic.

Pe toata durata liceului nu am facu parte din nicio bisericuta. Nu de alta da nu aveam cu cine sa ma bag, din moment ce toti imi parea a fi niste soldatei de plastic ce ii uitam pe soba bunicii si incepeau sa se topeasca. Vreau sa accentuez ca nu erau soldatei de metal. Daca e sa o iau dupa tertipurile stiute din filmele cu liceeni de pe la americani, am avut de toate grupele. Si cred ca io as fi oscilat intre nerd si rocara-teribilista.

Nu regret ca dadeam orele plictisitoare de biolojie, chimie, geografie, istorie, mate, engleza si sport pe biblioteca. Chiar deloc. Da intr`un fel ma intreb ce ar fi fost daca nu ca ma cufundam in mirosul acela parfumat al paginilor, pagini ce mi`o fost pretene toti anii de liceu, si schimbam biblioteca pe baruletele unde se duceau colegii cand chiuleau. Poate tineam legatura si acum cu ei. Poate ajungeam sa fiu si io o pitzi, si sa ma duc in mall de dragu de a merge in mall, poate ajungeam si io sa am conversatii de jenu „fata, ai vazut ca tipu ala cu masina aia decapotabila mi`o facut cu ochiu?”, poate ajungeam sa ma duc in club doar de a vedea cine mai vine pe acolo sau sa gasesc o alta bucata de carnat de care ma pot folosi. Poate…poate…

Is curioasa cum ar fi fost daca…

Deh curioasa is de la nastere, da asta nu se pune.

Voi ce fel de viata de liceu ati avut? Din ce bisericuta ati facut parte?

Flu flu…

Posted: Aprilie 22, 2010 in de ras, intamplari din acvariu, me, myself and I

Se pare ca abia amu mi`am deschis si io aripile si incep sa dau din ele incercand sa ma ridic de la sol.

Adica ce?

Adica aceasta saptamana desi a fost foarte agitata am reusit sa ma pun si io la punct cu multe si sa mi se intoarca roata inspre bine. Si acum sa enumar cateva:
-Ne`am gasit loc unde sa ne mutam. Casa faina, zona faina, vecinii cam dobitoci dar n`ai ce sa le faci. Nu le poti avea pe toate.
-M`am spoit…vopsit adicatelea. Is o protocala mecanica. Bine oleaca mai rosiatica da` nu conteaza.
-Am primit doo vesti foarte faine: mi`o fatat maza si cateaua: 4, respectiv 2. Abia astept sa ma duc acasa sa le fac poze. De pestisori nu mai zic nimic ca aia is mai ceva ca menstruatia la fumei, ca la fix 28 de zile mai scuipa cate`un peste-doi.
-Toata saptamana asta (adicatelea de joia trecuta), nu a existat o zi in care sa nu fac cunostinta cu personagii noi. Si treaba ii ca mi`o placut personagiile astea, si sper sa mentin legatura cu ei (deh, memorie proasta).

Sa zic ca zbor? Nu. Sau nu inca.

Maine mi`am programat ora de citit. Deci numa bine ca o sa reincep sa citesc si io ceva carti ce le mai am prin rafturile de aci.
Am inceput sa fac cadouri neasteptate si am inceput cu flori (alea in ghivece, alea in plastic nu mi se par cine stie ce). Am zis ca o sa`mi iau si io ceva flocirele cand o sa ma duc acasa.

Cand viu de acasa, o sa va impartasesc culoarea protocalei mecanice de pe tartacuta si falcutele dolofane ale animalutelor pufoase.

Pana una alta (impinsa de mai multi de la spate si dornica de ceva nou – in acelasi timp si vechi) ma puc amu sa fac ceva ‘haer`o`bic’.

De cand asteptam filmu asta, si ce palma peste ochi mi`am primit. Vai si vai. Nush ce s`a intampla cu Burton, da numa fain nu ii. Tot scenariul nu`si avea locul. Trebuia o continuare? De ce? Ce rost avea? Nu era faina povestea orijinala? Nu avea pe ce sa lucreze? Sau vezi duamne o facut atata lume filmu ala incat el vroia sa fie mai „speshal”? Pfff…

O mica treaba aci. Mai multe cuvinte nu mi`o iesit.

Nici nu aveam ce sa spun. Sa spun ca ma asezam mai bine pe scaun sa`i vad pe Depp si Helena cum joaca? Sa spun ca atunci cand era marea lupta intre Jabberwoky si Alice io`mi cautam ceva de baut prin bar? Sa spun ca simpla batalie mi`o stranit un dezgust?

Asa de urata era povestea orijinala incat trebuia sa`i faca o continuare? Cat de frumoasa era povestea. Cata vreme am stat si am copt si am continuat povestea in acelasi loc, cu aceleasi personaje. Totul era prea frumos sa fie schimbat ceva. Nu atat de mult din respectul pentru Carroll ca

Desi zilele trecute vedeam pe la teve documentare si alte cele despre Kurt, si desi mi`o fo atrasa atentia ca se implinesc 16 ani de la moartea lui…abia acuma am decis sa tin un moment de reculegere.

Nush cati dintre voi au fost pe partea asta de muzichie, nici ca`mi pasa. Stiu numa ca ar tre sa dam dovada de macar un mic sambure de respect pentru omu asta, desi era cum era. Pana la urma muzica lui a contat. Sau ma rog, asta din punctu meu de vedere.

Asa ca nu o mai lungesc si respir adanc pe ‘Where did you sleep last night’.

Uite cum din căutări in căutări, şi nemaipotolind pofta mea nebună de a dănţui prin casă „pă hause” am dat peste o veste minunată. Nu destul că voi dănţui in august la Ză Mission Dens Vichend, da la Liberty Parade ghici ciupercă cine s`aude că vine? Amu deh, cam peste tot se aude această veste, mai e oleaca pană la paradă şi nah belea că o să dănţuiesc numa bine pe: *tobe* Above & Beyond! *aplauze*

Mă aşteptam la Mission să`i aducă pe britanici, da nah belea că o să presteze la Saturn băieţii.

Veştile bune legate de orice concert incep să curgă, başcheţi am, ochelari de soare am, chef de dănţuială am, acu nu tre decat să aştept vara asta faină! Deja aud fluierele si simt cum da inima sa`mi sară din chept. abia aştept! 😀

Ce vară plină o sa am! 😀

Si amu va las cu ceva de la Above & Beyond. Enjoy!