Am fost acasa vichendu asta si cum ii perioada martisoarelor si cadouaielor pentru mame/bunici/fumei in general, am vazut ca bunica primise scrisorici de la nepoteii ei.
Si cum poezia e numa buna pentru mame, vreau sa v`o reamintesc, deoarece cu totii am invatat`o la gradinita.
Am vrut sa`ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?
E ziua ta, mamico,
In dar ti`am adus inima
Si crede`ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut sa`ti culeg stelute,
Sa`ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?
E ziua ta, mamico,
In dar ti`am adus inima
Si crede`ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut sa`ti culeg o raza
De soare, sa`ti prin in par,
Dar tu stralucesti mai tare
De dragoste si dor.
E ziua ta, mamico,
In dar ti`am adus inima
Si crede`ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Daca eram femeie imi dadeau lacrimile, fiica mea 😛
:))
repede si tu 😛
da ce mai, nu`ti mai amintesti de poezia asta? te unge pe fuflet 😛 .